Șicanele “toleranţilor” lideri autonomiști la adresa instituţiilor românești din Covasna și Harghita

Ca și în trecut, grofii anti-români prigonesc biserica românească

Nu este un caz izolat, din păcate, când un consiliu judeţean ignoră cu bună ştiinţă sentinţe judecătoreşti.  O astfel de situaţie neplăcută există şi în judeţul Covasna, unde Consiliul Judeţean, condus de Tamas Sandor, se pune de-a curmezişul tuturor sentinţelor judecătoreşti de atribuire a unei clădiri ce a aparţinut BNR, proprietarului de drept Episcopia Ortodoxă a Covasnei și Harghitei din Biserica Ortodoxă Română.

Scandalul trenează încă din anul 2004, când Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei a obţinut, prin Hotărârea de Guvern nr. 2443, dreptul de folosinţă a unei clădiri din zonă.

În fapt, imobilul situat în municipiul Sfântul Gheorghe, str. Kossuth Lajos nr. 10, judeţul Covasna, a fost transmis, conform dispoziţiilor amintitei hotărâri de guvern, din domeniul privat al statului şi din administrarea Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat” (RAAPPS) în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Culturii şi Cultelor, pentru a fi atribuit spre folosire gratuită către Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei.

Conform articolului 2 din hotărâre, predarea – primirea imobilului trebuia efectuată în termen de 30 de zile, lucru care nu s-a întâmplat, din cauza poziţiei ostile a Consiliului Judeţean. Cum această hotărâre fusese dată în decembrie 2004, iar în anul următor, la puţin timp, se schimbase şi executivul de la Bucureşti, adică Guvernul Năstase. Guvernul Tăriceanu, încălcând toate normele legale și uzanțele juridice, a emis o altă Hotărâre de Guvern nr. 1485 prin care imobilul respectiv a fost trecut din domeniul privat al statului şi administrarea RAAPPS, în domeniul public al judeţului Covasna şi în administrarea Consiliului Judeţean. Un cadou făcut tovarășului de joacă politică, prin intermediul unei barbarii demne de era comisarilor sovietici, care confiscau orice proprietate doreau, de la case și până la trupuri de fete tinere.

În aceste condiţii, Episcopia Ortodoxă a Covanei şi Harghitei a solicitat Curţii de Apel Braşov – Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal, anularea HG nr. 1485/2005, lucru perfect legal, care s-a și produs.  Asta doar pe hârtie, pentru că în realitate, situaţia a fost cu totul alta. Au urmat ani de şicane şi procese. Abia în 2010, Episcopia obţine de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, decizia definitivă şi irevocabilă nr. 513 din 3 februarie 2010, prin care imobilul în litigiu trecea în utilizarea sa.

Chiar şi aşa, cum era de aşteptat, Consiliul Judeţean nu procedează la predarea imobilului, contestând şi această decizie emisă de instanţa judecătorească.

Conform uzanţelor legale, Secretariatul de Stat pentru Culte a solicitat RAAPPS prin adresele C-560/05.05.2010 şi C-703/06.07.2010, desemnarea persoanelor ce urmau să întocmească predarea-primirea imobilului de la consiliul judeţean. La momentul respectiv, preşedintele CJCV, Tamas Sandor, şi-a explicat refuzul de a ceda această clădire pe motivul că instituţia pe care statul român l-a desemnat să o conducă, a investit bani de-a lungul timpului, ceea ce îl îndreptăţeşte să nu accepte pierderea clădirii.

A urmat al şaptelea an de contestaţii, şicane şi procese, adevărate slalomuri printre jaloanele legilor româneşti.  Ultima sentinţă definitivă s-a incercat să fie pusă in aplicare, cu titlu de executare silită împotriva CJC, în urmă cu două săptămăni.

Supărat şi îngrijorat că şi de data aceasta povestea din anii precedenţi se va repeta, protopopul Episcopiei, Florin Tohănean, a declarat: „Noi suntem beneficiarii legali ai clădirii. RAAPPS tot amână inexplicabil preluarea imobilului pentru ca noi să putem intra în folosinţă, iar Consiliul Judeţean refuză şi acum predarea acestuia. Executorul judecătoresc a spus că nu poate face nimic atâta timp cât niciuna dintre părţi nu este prezentă. Suntem nevoiţi să deschidem un nou proces, penal de data aceasta, împotriva directorului RAAPPS şi a preşedintelui CJCV.  Din câte am auzit, Tamas Sandor ar fi afirmat că indiferent ce se va întâmpla, nu acceptă ca românii să intre în posesia clădirii. Ba, mai mult, Consiliul Judeţean nu aprobă ca biserica ortodoxă să ridice măcar o troiţă pe marginea drumului. Nu ne rămâne decât să urmăm tot ce este legal, dar şi aşa vedeţi ce se întâmplă. Trimitem periodic la Patriarhie situaţia cu tot ce se petrece aici. Nu ştiu ce ar putea să facă şi cei de acolo. Am fost şi la Bucureşti, la Guvern, dar nimeni nu vrea să ne asculte şi ştim şi de ce. Noi trebuie să avem răbdare şi să urmăm totul pe cale legală.”

Ascultându-l pe Florin Tohănean, te cruceşti şi parcă nu-ţi vine să crezi că totul este real, asta până când îţi arată teancurile de documente. Dar să sperăm că zicala românească – „Nu mor caii când vor câinii”- va rămâne valabilă şi în „Ţinutul Secuiesc”. Dacă nu cumva Guvernul se va împotrivi din nou.

Lucian Ionescu

You can leave a response, or trackback from your own site.

2 Responses to “Șicanele “toleranţilor” lideri autonomiști la adresa instituţiilor românești din Covasna și Harghita”

  1. Apreciez ca pe acest blog exista deschidere spre comunicare si te felicit pentru asta. E de faptul scopul in sine al platformei de blogging. Important este ca cei care viziteaza un anumit site sa fie invitati sa isi spuna parerea, fie ca sunt pentru sau impotriva.

  2. Cât timp a existat o ţărănime, chiar aşa săracă şi retrogradă cum era, poporul nu pierea, murea şi renăştea.

Leave a Reply