“NEMTII NU SI-AU PLATIT NICIODATA DATORIILE”

thomas_piketty_imgsize_M

Criza din zona euro a scos la iveala si animozitati mai vechi dintre europeni care inca mai persista.

Grecii au incercat o lovitura de imagine, in martie, cand au solicitat Germaniei sa isi achite restul datoriilor de razboi datorate elenilor. Berlinul, unul dintre principalii creditori europeni ai Greciei, s-a incruntat brusc catalogand cererea drept o aberatie.

Realitatea tinde sa le dreptate elenilor, dupa cum arata economistul francez Thomas Picketty intr-un interviu acordat cotidianului Die Zeit.

Francezul crede ca problema datoriilor din zona euro ar trebui analizata in comun, cu o eventuala stergere partiala a acestora, arata portalul Medium.

Ipocrizie germana

Economistul francez Thomas Piketty vine cu o noua viziune asupra problemei datoriilor care framanta continentul.

Din punctul sau de vedere, criza din zona euro, accentuata acum de rezultatul votului din Grecia, ar trebui rezolvata dupa modelul in care Germania, Franta si Marea Britanie au tratat problema datoriilor proprii in ultimele secole.

“Cand am auzit ca Germania insista pe o abordare morala a crizei datoriilor spunand ca acestea vor trebui platite indiferent de sacrificii am crezut ca este o gluma. Germania este tara care nu si-a platit niciodata datoriile. Nu are niciun drept sa dea lectii altora.

Ce generozitate germana? De fiecare data, Germania a profitat de Grecia extinzand imprumuturile la o dobanda superioara”, puncteaza Piketty.

Francezul aminteste ca teutonii au reusit sa scape de plata datoriilor inregistrate in Primul Razboi Mondial si in cel de-Al Doilea cu ajutorul unei stergeri semnificative a datoriilor externe si o restructurare a datoriei interne.

In 1945, datoria de razboi a Germaniei valora 200% din PIB al tarii. Opt ani mai tarziu, 60% din aceasta a fost sterasa in cadrul Conventiei de la Londra.

In urma cu doua secole, Marea Britanie a reusit sa achite datoriile facute in timpul razboaielor napoleoniene, in 100 de ani, sacrficand pe intreaga perioada un procent de 2-3 la suta din PIB.

“A fost un efort urias. Timp de un secol, Londra a alocat mai putini bani pentru educatie si pentru sanatatea publica decat a dat pentru reducerea nivelului de indatorare.

Si Franta a reusit sa scape de datorii dupa Al Doilea Razboi Mondial, in primul rand printr-o restructurare a acestora”, relateaza Thomas Piketty.

Economistul francez vede o reteta sigura in eliminarea datoriilor unui stat prin inflatie, o supraimpozitare a marilor averi si restructurarea datoriilor.

Piketty sustine ca aceasta a fost metoda aplicata in doua randuri, in cazul Germaniei, in ultima suta de ani.

Conferinta datoriilor

In opinia economistului din Hexagon, Europa se confrunta cu un moment in care criza datoriilor care a ravasit continentul din Irlanda pana in Grecia cere un serios moment de analiza.

“Avem nevoie de conferinta pe tema datoriilor din Europa, asa cum a fost cea de dupa Al Doilea Razboi Mondial. O restructurare a datoriilor, nu doar in Grecia, ci in mai multe state europene este inevitabila.

Deja am pierdut sase luni de negocieri lipsite de transparenta in cazul Greciei. Nu stiu cat mai are rost sa amanam aceasta dezbatere pe tema datoriilor”, spune Piketty, care considera ca, in acest sens, se va pastra si unitatea Europei, reducandu-se si riscul de contagiune dat de potentiala iesire a Greciei din zona euro.

Francezul Piketty recunoaste faptul ca, pana in 2009, grecii au folosit date false in raportarile trimise Bruxellesului, dar spune ca acest lucru poate fi evitat pe viitor prin infiintarea unui nou organism european.

“Avem nevoie de o noua institutie europeana care sa determine nivelul maxim pe care deficitul bugetar il poate atinge, pentru a evita revenirea la un grad de indatorare mare.

Poate fi un comitet in cadrul Parlamentului European, format din parlamentari ai tarilor UE. Deciziile bugetare nu ar trebui sa fie tinute deoparte de reprezentantii legislativelor.

Subminarea democratiei si impunerea penuriei, pe principiul muschilor umflati, asa cu face Berlinul astazi, este o greseala foarte grava”, mai spune francezul.

You can leave a response, or trackback from your own site.

Leave a Reply